Cercetătorii au găsit o explicație pentru cele 14 valuri misterioase albastre care sunt înregistrate în spațiu din anul 2018

O nouă ipoteză privind originea tranzienților optici luminoși și rapizi albastri (LFBOT)

Cei din Centrul de Astrofizică Harvard au propus o explicație pentru modul în care pot apărea în spațiu erupții puternice și efemere, cunoscute sub numele de LFBOT. Modelul lor le leagă pe aceste evenimente de colapsul unei stele compacte (un trou noir sau o stea neutron) care „absorbe” o stea Wolf–Rayet vecină – un nucleu heliu fierbinte rămas după ce o stea masivă și-a pierdut stratul exterior de hidrogen.

Ce este LFBOT?
- Abreviere: *Luminous Fast Blue Optical Transients* – „tranzienți optici luminoși, rapizi și albastri”.
- Durată scurtă: vârful luminosității și dispariția ulterioară se întâmplă în câteva zile.
- Culoare albastră: erupțiile rămân aproape de albastru pe întreaga durată, indicând o temperatură foarte ridicată.

Din 2018, când a fost detectat primul LFBOT, astronomii au identificat încă patrusprezece evenimente similare. Acestea diferă de supernovele obișnuite prin viteza cu care se dezvoltă și cât de „albastră” rămân.

De ce scenariile anterioare nu au funcționat?
1. Supernovele cu colapsul nucleului – presupun o explozie a unei stele masive, dar datele observatorii despre gazdele galaxiilor LFBOT nu corespund mediilor tipice ale supernovei.
2. Destrucții de mare (TDE) – evenimente în care un trou noir distruge și devorează o stea, nu explică, de asemenea, mediul caracteristic al LFBOT.

Ani Newjeant și colegii săi au analizat galaxiile în care au fost observate erupțiile și au concluzionat că LFBOT apar în medii diferite de cele prevăzute de supernove și TDE.

Modelul „îmbinării” într-un sistem binar
1. Configurația inițială – două stele masive se află într-o interacțiune orbitală apropiată.
2. Canibalism – una dintre ele („canibale”) ia treptat stratul exterior de hidrogen al vecinei („donor”).
3. Rezultatul pentru donor – după pierderea stratului, rămâne aproape complet nucleul heliu, adică o stea Wolf–Rayet.
4. Canibalul devine supernovă – acumulând masă, el consumă rapid combustibilul și se colapsează într-un trou noir sau o stea neutron.

În timpul colapsului sistemul primește un „kick” (o împingere laterală) care îl expulzează din zonele dense ale galaxiei spre marginile sale.

Cum apare LFBOT?
- Alimentare – după crearea obiectului compact, acesta “alimentează” pe termen lung (sute–mii de ani) suprafața stelei Wolf–Rayet fără să o distrugă complet.
- Catastrofa finală – când trou noir-ul sau steaua neutron intră în nucleul heliu dens al Wolf–Rayet și îl destramă, apare o erupție albă strălucitoare.
- Durată – evenimentul durează doar câteva zile.

De ce acest model este credibil?
1. Raritatea evenimentelor – astfel de sisteme binare cu condițiile necesare (nu prea devreme, dar suficient de apropiate) sunt rare, ceea ce se aliniază cu frecvența observării LFBOT.
2. Mediul erupției – în momentul exploziei, în jurul LFBOT există un spațiu „gol”, ca și cum sistemul ar fi fost expulzat din mediul dens al stelei, ceea ce corespunde efectului kick-ului.

Astfel, oamenii de știință propun că tranzienții optici luminoși și rapizi albastri apar în urma colapsului unei stele compacte care devorează o stea Wolf–Rayet vecină după un lung periuadă de alimentare. Această explicație este în concordanță atât cu caracteristicile observate ale erupțiilor, cât și cu raritatea și mediul lor.